În domeniul ameliorării cartofului cercetările efectuate în condiţiile climatice ale depresiunii Târgu Secuiesc, au avut drept scop crearea de soiuri noi de cartof, caracterizate în principal printr-o producţie ridicată, de calitate, constantă în timp şi spaţiu şi bine adaptate la condiţiile de climă şi sol din România, stabilirea capacităţilor de producţie a noilor soiuri şi linii de cartof în reţeaua de cercetare, a dinamicii de acumulare a producţiei, a rezistenţei la viroze şi la râia neagră, calităţile culinare şi conţinutul de amidon, precum şi testarea ecologică complexă a acestora în diferite zone pedoclimatice.
Rezultatele au fost concretizate în:
- 11 soiuri de cartof omologate şi anume: Productiv, Ioana, Armonia, Speranţa, Star, Nemere, Coval, Redsec, Milenium, Luiza şi Mikel;
- 8 soiuri brevetate: Coval, Redsec, Milenium, Luiza, Gared. Armonia, Speranța, Albioana.
Astfel, în perioada 2001-2017 s-au aflat în verificare 86 linii de ameliorare dintre care au fost înregistrate în Catalogul Oficial al soiurilor de plante de cultură 11 soiuri de cartof create la Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof Târgu Secuiesc.
Selecţia de menţinere liberă de viroze şi înmulţirea soiurilor de cartof create în România se desfășoară în condiţii de izolare naturală în Centrul Naţional de Menţinere situat la Apa Roşie, la peste 1200 m altitudine din cadrul Staţiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof Târgu Secuiesc.
În acest centru, de-a lungul anilor a fost şi este protejată şi menţinută rezerva genetică a soiurilor româneşti de cartof.
Cercetările efectuate în Centrul Naţional de Menţinere situat la Apa Roşie au drept scop păstrarea purităţii biologice, a tipicităţii fenotipice şi a stării de sănătate în ceea ce priveşte infecţia virotică a liniilor valoroase de ameliorare.
În domeniul producerii de sămânţă unul din obiectivele prioritare ale Staţiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof Târgu Secuiesc este obţinerea de material clonal în centrul de la Apa Roşie şi material de plantat din categorii biologice superioare, PB, Bază în câmpul de la Târgu Secuiesc.
Activitatea de cercetare privind îmbunătăţirea tehnologiilor de producere a cartofului industrial a avut ca scop stabilirea principalelor verigi tehnologice pentru minimul de lucrări mecanice şi a consumului de energie prin:
- mărimea optimă a timpului realizat la plantare;
- aplicarea îngrăşămintelor la principalele soiuri de cartof pentru amidon , urmărind creşterea randamentului / kg. substanţă activă din fiecare îngrăşământ, prin optimizarea dozelor şi dirijarea indicilor de calitate;
- lucrări de întreţinere înainte şi după răsărirea cartofului asupra gradului de îmburuienare, pentru a stabili tehnologia de întreţinere minimă care nu duce la scăderea cantitativă şi calitativă a producţiei de tuberculi;
- stabilirea numărului de treceri între plantat şi răsărit ca şi după răsărirea cartofului în vederea diminuării tasării solului.
Au fost elaborate tehnologii specifice pe soiuri.
Cercetările din domeniul industrializării cartofului s-au concentrat cu predilecţie pe elementele de calitate a materiei prime:
- forma tuberculilor;
- conţinutul de amidon;
- conţinutul de zahăr;
- păstrarea însuşirilor chimice pe timpul depozitării.
Caracterizarea din punct de vedere calitativ a soiurilor de cartof a necesitat efectuarea de teste asupra tuberculilor din soiurile aflate în cultură cât şi din liniile de ameliorare aflate într-un stadiu avansat de selecţie. Determinările au vizat atât aspectele privind încadrarea pe clase de calitate culinară a soiurilor şi liniilor, precum şi pretabilitatea la prelucrarea industrială sub formă de chips, s-au efectuat, de asemenea, determinări privind conţinutul de amidon din tuberculi atât la recoltare, cât şi în timpul şi la sfârşitul perioadei de păstrare.
Protecţia cartofului împotriva bolilor şi dăunătorilor a constituit o preocupare permanentă a cercetărilor desfăşurate în cadrul staţiunii.
În ultimii ani, s-au efectuat cercetări privind biologia ciupercii Phytophthora infestans întrucât s-a constatat o diversitate a formelor de atac şi anume: atac pe tulpini, pe peţiolul frunzelor, un număr mai mare de tuberculi mănaţi, toate acestea susţinând că agresivitatea ciupercii a crescut, existând dificultăţi mai mari în a ţine mana sub control.
Pentru rezolvarea problemelor create de boli s-au testat o serie de fungicide în cadrul staţiunii care ulterior au fost omologate. Colaborarea cu departamentele de genetică şi ameliorare se concretizează în testarea rezistenţei materialului de ameliorare şi a soiurilor la principalii paraziţi.
Există preocupări de reducere a poluării şi de creştere a eficacităţii măsurilor de protecţie. Astfel, s-au realizat experienţe în care s-a urmărit eficacitatea unor fungicide utilizate în combaterea manei cartofului în doze reduse cu 20 –40 % din doza recomandată. Se cuvine a se sublinia faptul că în condiţiile de temperatură şi umiditate foarte favorabile dezvoltării epifiţiilor de mană şi când presiunea de infecţie este foarte ridicată este recomandat să se aplica doza maximă.
Începând cu anul 2006 cercetările de protecţie la cartof au fost orientate spre găsirea unor soluţii tehnologice noi în concordanţă cu principiile unei agriculturi durabile performante.
Transfer tehnologic
Rezultate ale cercetării finalizate şi aplicate la beneficiari – transferuri tehnologice:
- Reorganizarea zonei închise de producere a cartofului pentru sămânţă – beneficiarii: producătorii de cartof de sămânţă din Judeţul Covasna; FCCR; SEM-COV.
- Obţinerea de soiuri de cartof industriale şi promovarea lor la nivel naţional – beneficiari: firme care industrializează cartof din soiuri create la S.C.D.C. Târgu Secuiesc: INTERSNACK- România pentru producerea de chipsuri, PEPSICO Bucureşti, Golden Fingers, SAMACO PROD Târgu Secuiesc pentru pommes frites şi ROCLIP Făgăraş pentru fulgi.
Brevete
- cereri de brevet depuse la OSIM, EPO, WIPO (numărul acestora): 8
- brevete acordate de OSIM, EPO, WIPO: 8
Premii
- Trofeul calităţii “Centrul de Excelenţă AECTRA”
- Diplomă de excelenţă de la Societatea Română de Horticultură
- Diplomă de merit de la I.N.C.D.C.S.Z. Braşov în anul 2002
- Diplomă şi insignă aniversară de la Societatea Română de Horticultură în anul 2003
- Diplomă şi medalie „Geniusz – Budapest” pentru soiurile Luiza, Coval, Redsec şi Milenium - 2004;
- Premiu SRH 2008 pentru cartea – Promovarea în producţie a soiurilor valoroase de cartof create în România prin metoda selecţiei de menţinere (2004) de la Societatea Română a Horticultorilor – 2008;
- Diplome de excelenţă şi medalii de aur, argint și bronz la Salonul Internaţional al Cercetării, Inovării şi Inventicii PROINVENT 2009 – 2017.
- Premiul Constantin Sandu Aldea (2009) pentru lucrarea: „Genetica şi ameliorarea plantelor” - Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu - Şişeşti” 2010.
- Diplomă de excelenţă pentru contribuţia adusă la dezvoltarea Învăţământului Superior din România, precum şi transpunerea în practică a cuceririlor cercetării şi tehnologiei în domeniul Ştiinţelor Agricole şi Silvice - Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Timişoara, Facultatea de Horticultură 2011.
- Diplomă „Meritul Agricol Gheorghe Ionescu - Şişeşti” - Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu - Şişeşti 2011.
- Diplome de excelenţă şi medalii de aur, argint și bronz la Salonul Internaţional de Invenții și Inovații ˮTraian Vuiaˮ Timișoara, 2017.
- Premiul Special al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului ˮRegele Mihai I al României„ din Timișoara 2017 pentru soiuri românești de cartof.
Publicaţii
Cărţi
- Mike Luiza, 2009: Valorisation supérieure de la pomme de terre, Ed. AcademicPres, Cluj Napoca, I.S.B.N.: 978-973-744-149-2;
- Draica Constantin, Mike Luiza, Dima Elena Laura, Chiru Nicoleta, Rosu Roxana, Molnar Zoltan, Pîrvan Ion Eugen, Rusu Sorin, Bărdaş Marius, 2005: Modernizarea tehnologiei de producere a cartofului pentru sămânţă, Ed. Virtipolux, Braşov, I.S.B.N.: 973-8416-5-9;
- Mike Luiza, Sorin Chiru, Constantin Draica, Popa Daniela, Baciu Anca, 2004: Promovarea în producţie a soiurilor valoroase de cartof create în România prin metoda selecţiei de menţinere, Ed. Virtipolux, Braşov, I.S.B.N.: 973–85990–9–1;
- Baciu Anca, Sărac Ioan, Mike Luiza, 2009: Genetica şi ameliorarea cartofului. Ed. Mirton, Timişoara, I.S.B.N.: 978-973-620-493-7;
- Baciu Anca, 2009: Studii privind comportarea unor specii si populatii locale de Solanum sp. la cultivarea si pastrarea in vitro, Ed. AcademicPres Cluj Napoca, I.S.B.N.: 978-973-744-148-5;
- Popa Daniela, 2009 Mana cartofului produsă de ciuperca Phytophthora infestans (Mont) de Bary: patografie, morfologie, biologie, epidemiologie, profilaxie şi terapie –Ed. AcademicPress Cluj Napoca, ISBN 978-973-744-147-8.
- Mike Gabriella, 2020: Procesări moderne ale cartofilor și valorificarea lor în alimentația publică și industria ospitalității - Editura Clarion Brașov, ISBN-978-606-95067-0-7
Lucrări științifice
- lucrări științifice în reviste naționale indexate în baze de date internaținale (Thomson, DOAJ, CABI, Ex Libris, Copernicus) - 44;
- lucrări științifice prezentate la conferințe internaționale cu comitet de program - 42;
- manuale de prezentare - 5;
- articole în alte periodice de specialitate: Anale INCDCSZ, Cartoful în România etc.
- elaborarea unui număr de 7 teze de doctorat a căror temă de cercetare a rezolvat probleme de o mare valoare practică pentru producătorii și procesatorii de cartof. În prezent sunt în lucru încă două teze de doctorat având ca tematică degenerarea virotică și marketingul la cartof.
Teze de doctorat elaborate:
- Bogoly T., 1997: Contribuţii la proiectarea producţiei de cartof pentru judeţul Covasna, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice Bucureşti.
- Mucsi Mihail, 1997: Cercetări privind îmbunătăţirea tehnologiei de cultivare a cartofului ca materie primă pentru industria amidonului, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice Bucureşti.
- Mike Luiza, 2001: Influenţa soiului şi a factorilor tehnologici asupra conţinutului de amidon la cartoful pentru industrie, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice Bucureşti.
- Popa Daniela, 2003: Biologia şi combaterea manei cartofului, USAMV Bucureşti.
- Nemes Zsuzsanna, 2008: Contribuţii la perfecţionarea tehnologiei de cultivare a cartofului de consum în depresiunea Târgu Secuiesc, jud. Covasna, USAMV Cluj Napoca.
- Goncz Endre, 2011: Perfecţionarea tehnologiei de cultivare a cartofului destinat procesării în condiţiile judeţului Covasna, USAMV Cluj Napoca.
- Vitos Ivan 2016: Forma şi mărimea optimă a spaţiului de nutriţie la cartof – Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj Napoca, Facultatea de Agricultură.
- Mike Gabriella 2018: Cercetări privind perfecționarea tehnicilor și organizării procesării cartofilor proaspeți destinați industriei alimentare și ospitalității - Universitatea Transilvania din Brașov, Departamentul: Ingineria și Managementul Alimentației și Turismului Brașov
Rezultatele prezentate au fost obţinute de un colectiv format din 7 cercetători cu diferite grade ştiinţifice CS I, CS II, CS III, ACS şi 5 tehnicieni, 6 mecanizatori şi 10 personal administrativ.